Jeristu un diaul?
Intant che a stoi imparant a scrivi in maniere cristiane par furlan e che a stoi voltant une conte une tichinin plui lungje, us lassi una poesie.
Un pôc visionarie, ma simpri miôr che tele-visionarie 🙂
Jeristu un diaul?
Tu eris un diaul
Cumò tu puedis dimal
Cumò che di gust Bielzà ti ai sgrifignât la muse E lecât almancul dôs voltis La stesse feride
Tu eris un di chei Che denant da lis peraulis cjacaradis Tu metevis chês scoltadis
Un che intal neri da la pache Al cjatave il nulôr des rosis E l’arc di une viole
Tu eris un Carnevâl folcjât Che a mi colave su la schene
Jeristu un diaul duncje?
O mi soio acuart di te masse O masse pôc Par vignîti incuintri?
A la fin Ti ai lassât un vêl di cjarecis Cusidis une daûr di che altre
La piel sgarfade da l’agâr Di une nâf dismenteade Che a segne il timp Intun mâr fassât di glaç
Ma la gjonde dal relit E jerie la me O la tô?
Brâf Furlan
Uauu! Lete di un flât. Ce emozion! Tu stâs deventant propite brâf!
gelostellato
gracie.
o stoi imparant
plan planc…
🙂